Introducere
Infrastructura Desktop Virtual (VDI) simplifică gestionarea centralizată a desktopurilor, dar componentele sale interconectate pot face dificilă schimbarea platformelor. De la brokeri de conexiune proprietari la restricții de licențiere, aceste dependențe pot restricționa alegerile IT și pot crește complexitatea migrației. Acest articol examinează cauzele și riscurile blocării furnizorului VDI, explică cum să le reduci și conturează pași practici pentru a menține livrarea aplicațiilor Windows flexibilă.
Ce este blocajul furnizorului VDI?
Vendor lock-in VDI este o situație în care o organizație devine extrem de dependentă de o platformă specifică de virtualizare a desktopului, până la punctul în care schimbarea furnizorilor ar fi extrem de provocatoare, costisitoare sau disruptivă pentru companie.
Componentele VDI, cum ar fi hypervisoarele, brokerii de conexiune, imaginile desktop, profilurile utilizatorilor, sistemele de autentificare și alte instrumente de gestionare, sunt de obicei combinate în medii VDI. Cu toate acestea, în ciuda faptului că sunt separate, acestea pot necesita documentație și configurare specifică a furnizorului pentru a interacționa cu succes între ele.
Motivul este că, deși aplicațiile scrise în limbajul Windows funcționează de obicei oriunde, desktopurile construite pentru un mediu VDI specific necesită timp semnificativ pentru a fi reconfigurate. Prin urmare, blocarea de către furnizor nu este o problemă insurmontabilă, dar creează obstacole substanțiale pentru organizațiile care doresc să schimbe platformele.
Care sunt cauzele unui blocaj al furnizorului în medii VDI?
Blocat de furnizorul VDI este rar cauzat de o limitare tehnică specifică. De obicei, rezultă din multiple dependențe de infrastructura, instrumentele de management, licențierea și configurațiile aplicațiilor aferente.
Brokeri de conexiune proprietari și instrumente de gestionare
Brokerii de conexiune sunt responsabili pentru gestionarea conexiunilor utilizatorilor la desktopuri virtuale, în timp ce instrumentele de management sunt utilizate pentru a provisiona, plasa și menține desktopurile și aplicațiile. Instrumente precum Citrix Virtual Apps and Desktops, Omnissa Horizon și Azure Virtual Desktop sunt construite folosind infrastructuri de management și tehnici de configurare diferite.
Aceasta implică faptul că, atunci când se trece de la o platformă la alta, poate fi necesar să se restructureze grupurile de desktopuri, aplicațiile, conexiunile și instrumentele automate. Aplicațiile în sine pot rămâne aceleași, totuși, implementarea lor va diferi în funcție de software-ul inițial.
Dependențe de Hypervisor și Infrastructură
Platformele VDI necesită o infrastructură capabilă să găzduiască și să gestioneze desktopuri virtuale. Acest lucru poate include tehnologii specifice de hypervisor, cloud, stocare sau aprovizionare.
Procesul de migrare poate implica, prin urmare, mai multe sarcini:
- Conversia sau reconstruirea imaginilor mașinilor virtuale
- Reconfigurarea rețelei, stocării și alocării resurselor
- Înlocuirea instrumentelor de aprovizionare specifice furnizorului
- V Validarea compatibilității și performanței aplicației
- Recrearea mecanismelor de disponibilitate și recuperare în caz de dezastru
Cu toate acestea, conceptul de portabilitate nu se extinde întotdeauna la mediul de livrare desktop. Migrarea cu succes a unei mașini virtuale nu garantează că mediul de livrare înconjurător va funcționa fără modificări.
Licențiere și restricții contractuale
Implementările VDI necesită de obicei mai multe licențe diferite – pentru sisteme de operare, produse de virtualizare, drepturi de acces pentru utilizatori, instrumente de management și aplicații de terță parte.
Vânzătorii diferă semnificativ în ceea ce privește gruparea sau desfacerea acestor tehnologii, ceea ce poate face planificarea bugetului și tranziția către noi infrastructuri mai complexe.
Acest lucru este deosebit de important atunci când organizațiile doresc să treacă de la un stivă VDI la alta, de exemplu, de la o soluție on-premise la una bazată pe cloud, deoarece modelele de licențiere pentru sistemele de operare, drepturile utilizatorilor și consumul de infrastructură se pot schimba dramatic.
website-ul Microsoft Learn oferă un perspectivă asupra licențierii Azure Virtual Desktop și cum se aplică la diferite sisteme de operare și cazuri de utilizare.
Prin urmare, este esențial să analizăm întreaga structură de licențiere, inclusiv implicațiile oricăror obligații contractuale, atunci când luăm decizia, nu doar costurile de abonament.
Dependențele aplicației și profilului utilizatorului
Aplicațiile Windows ar putea avea un număr de dependențe de sistemul de operare, registru, drivere, locație sau alte servicii.
Aceste tipuri de aplicații sunt adesea virtualizate în medii VDI, cu anumite aspecte ale cerințelor integrate în imaginile master sau incorporate în instrumente avansate de gestionare a profilurilor. Unele companii dezvoltă și mențin propriile instrumente și scripturi pentru a răspunde nevoilor specifice ale aplicațiilor lor în raport cu restul infrastructurii.
În aceste situații, devine extrem de provocator să separi aplicațiile de elementele lor de suport, prezentând o datorie tehnică considerabilă și făcând portabilitatea extrem de dificilă.
Chiar dacă aplicația în sine este portabilă, există încă elemente esențiale, cum ar fi instalarea, configurarea, setările utilizatorului și gestionarea datelor care vor trebui să fie re-establishite în noul mediu. Înțelegerea distincției între Ambalarea aplicațiilor Windows și publicarea aplicațiilor poate ajuta echipele IT să separe cerințele de implementare a software-ului de dependențele livrării aplicațiilor.
Care sunt riscurile de a avea un blocaj de furnizor VDI?
Dependența de furnizor prezintă dificultăți particulare atunci când o organizație trebuie să își schimbe strategia de infrastructură, să se adapteze la modificările de licențiere sau să adopte noi tehnologii de livrare a aplicațiilor.
Principalele riscuri se referă la costuri, flexibilitate arhitecturală și continuitate operațională.
Creșterea costurilor cu infrastructura și licențierea
Un mediu VDI strâns legat poate face dificil pentru o organizație să își optimizeze componentele de infrastructură.
Când termenii de licențiere se schimbă sau costul infrastructurii crește, acest lucru poate necesita un proiect de migrare la scară largă dacă intenționează să schimbe furnizorii. Acest lucru le poate afecta poziția de negociere și capacitatea de a optimiza costurile.
În plus, furnizarea tuturor aplicațiilor printr-un desktop virtual complet poate genera suprasarcină inutilă pentru sarcinile de lucru care necesită doar una sau două aplicații de fereastră.
Publicarea aplicațiilor nu este cu nimic mai ieftină decât VDI: economia celor două abordări va varia în funcție de densitatea sarcinilor de lucru, sistemele de operare necesare, amprenta infrastructurii și cerințele de administrare și gestionare.
Flexibilitate arhitecturală redusă
Organizațiile care doresc să adopte o infrastructură hibridă, să înlocuiască serverele învechite, să schimbe furnizorii de găzduire sau chiar să adopte noi tehnologii de livrare pot constata că opțiunile lor sunt limitate de dependențele specifice furnizorilor existenți.
O platformă VDI care este strâns legată de un singur stivă de infrastructură poate necesita o reproiectare completă a aplicațiilor destinate livrării pe alte stive și furnizori de găzduire, încetinind astfel procesul de transformare digitală.
Complexitate crescută a migrației
Tranzițiile furnizorilor VDI nu se referă doar la migrarea mașinilor virtuale.
Administratorii trebuie, de asemenea, să păstreze autentificarea, profilurile utilizatorilor, setările aplicațiilor, imprimarea, accesul la fișiere, politicile de securitate și comportamentul sesiunii.
Documentația slabă a acestor dependențe poate face procesul mai greu de cuantificat, testat și executat fără incidente.
Expunere mai mare la modificările furnizorului
Discontinuarea produsului, noi modele de licențiere, modificări ale suportului sau cerințe de infrastructură pot necesita o schimbare în strategia de implementare.
Cu cât dependența de o singură platformă de implementare este mai mare, cu atât impactul operațional potențial al acestor schimbări asupra afacerii este mai mare.
Păstrarea opțiunilor alternative de livrare poate atenua acest risc și poate crea o flexibilitate mai mare pe măsură ce nevoile de afaceri sau tehnologice se schimbă.
Cum puteți reduce riscurile de a avea un blocaj cu un furnizor VDI?
Reducerea blocajului furnizorului VDI necesită un set de considerații tehnice, legate de sarcină de lucru și arhitecturale.
Ideea nu este de a evita furnizorii, ci mai degrabă de a permite schimbări de platformă fără a perturba toate celelalte aspecte ale livrării aplicațiilor.
1. Auditarea dependențelor VDI existente
Primul pas este să identificăm ce este critic pentru livrarea aplicațiilor și desktopurilor și ce componente depind de tehnologia specifică furnizorilor.
Un inventar de dependențe ar trebui să abordeze următoarele întrebări:
| Componentă | Întrebări de investigat |
|---|---|
| Broker de conexiune | Se pot recrea atribuțiile desktop și aplicație în altă parte? |
| Hypervisor | Pot mașinile virtuale și imaginile să se mute pe o infrastructură alternativă? |
| Aplicații | Aplicațiile necesită imagini, sisteme de operare sau drivere specifice? |
| Profiluri de utilizator | Pot fi setările și datele migrate independent? |
| Autentificare | Sunt politicile de identitate legate de integrările proprietare? |
| Licențiere | Ce angajamente, drepturi de acces și costuri de ieșire se aplică? |
| Automatizare | Care scripturi se bazează pe API-uri sau instrumente specifice furnizorului? |
Inventarul trebuie să includă, de asemenea, proprietarii aplicațiilor, criticitatea pentru afaceri, cerințele de recuperare și personalizările nedocumentate.
Această clasificare poate ajuta managerii IT să înțeleagă care dependențe sunt ușor de înlocuit și care necesită o reproiectare semnificativă.
2. Separarea livrării aplicațiilor de infrastructura desktop
Una dintre cele mai bune metode de a reduce necesitatea pentru VDI este să ne asigurăm că fiecare aplicație necesită cu adevărat o astfel de soluție elaborată.
În timp ce VDI oferă desktopuri virtuale, publicarea aplicațiilor oferă acces la distanță la aplicații individuale fără a livra neapărat un desktop întreg.
Ambele metode centralizează aplicațiile, dar în moduri diferite.
| Cerință | VDI complet | Publicarea aplicațiilor bazate pe sesiune |
|---|---|---|
| Desktop personalizat complet | Bine adaptat | Nu este scopul principal |
| Aplicații individuale Windows | Susținut | Bine adaptat |
| Izolarea dedicată a sistemului de operare desktop | Disponibil | În general, folosește gazde de sesiune partajate |
| Configurații desktop specializate | Adesea potrivit | Depinde de compatibilitate |
| Gestionarea centralizată a aplicațiilor | Susținut | Susținut |
| Acces bazat pe browser | Dependent de platformă | Disponibil cu soluții compatibile |
| Livrare fără un stivă VDI completă | Nu în mod obișnuit | Posibil |
Diferența este arhitecturală, nu funcțională.
Multe astfel de sisteme VDI permit deja publicarea aplicațiilor, așa că permiterea publicării aplicațiilor nu ajută neapărat să evitați blocarea de furnizor, cu excepția cazului în care acele aplicații pot fi decuplate de planul de control VDI.
Spune, de exemplu, că ai un departament de contabilitate care are nevoie de acces la o aplicație financiară Windows, dar nu are nevoie de propriile desktopuri virtuale. Prin publicarea aplicației pe un sistem Windows (configurat corespunzător), ai putea evita să faci pe toată lumea să folosească VDI, păstrând în același timp administrarea aplicației centralizată.
Pe de altă parte, persoanele care au nevoie de birouri persistente, unde fiecare utilizator are propria sesiune de birou, pot necesita VDI complet.
3. Adoptă arhitecturi modulare și interoperabile
Arhitecturile modulare permit înlocuirea elementelor individuale fără a perturba întregul mediu de livrare a aplicațiilor.
Echipele IT ar trebui să prioritizeze următoarele, acolo unde este cazul:
- Identitate și Autentificare Standardizată
- Codul aplicației portabile și dependențele documentate
- Datele utilizatorului separate de imaginile desktop
- Infrastructură ca cod: desfășurare repetabilă, automatizare
- Livrare care funcționează pe diferite puncte finale și medii de găzduire
Rețineți că separarea datelor utilizatorilor de imaginile desktop va simplifica atât migrațiile, cât și recuperarea în caz de dezastru: în mod similar, infrastructura ca și cod va ajuta operațiunile să recreeze medii cu o mai bună consistență.
Cu toate acestea, chiar și standardele deschise și automatizarea pot să nu prevină blocarea furnizorului: există adesea diferențe subtile în implementare între tehnologiile diferitelor companii, iar scripturile pot conține apeluri la API-uri proprietare.
Prin urmare, scopul este de a evita cuplarea inutilă între componentele aplicației și infrastructură, management și componentele operaționale.
4. Considerați livrarea aplicațiilor hibride
Organizațiile nu trebuie să aleagă între păstrarea întregii lor infrastructuri VDI sau înlocuirea acesteia cu altceva complet diferit.
Ar putea adopta o strategie hibridă care să valorifice diverse sarcini de lucru în funcție de nevoile lor.
O organizație ar putea utiliza desktopuri dedicate pentru utilizatori avansați în timp ce găzduiește aplicații de afaceri compatibile pe gazde de sesiuni Windows partajate.
Ei ar putea, de asemenea, să livreze aplicații moștenite prin intermediul browserelor. Pentru software-ul Windows care nu poate fi rescris cu ușurință, înțelegerea cum să publici software Windows pe web poate ajuta echipele IT să evalueze livrarea bazată pe browser ca parte a strategiei lor hibride.
Aplicațiile locale sunt cel mai bine păstrate atunci când centralizarea nu îmbunătățește semnificativ performanța generală.
O astfel de strategie va permite departamentului IT să păstreze investițiile existente în infrastructura lor în timp ce trec la noi tehnologii în propriul lor ritm.
Provocarea cu această abordare este că generează o complexitate suplimentară și necesită o gestionare a identității mai cuprinzătoare, măsuri de securitate uniforme pe toate platformele, reguli de monitorizare și proceduri de suport.
5. Compară Costul Total al Modelului de Livrare
Economiile din licențiere nu dictează singure eficiența costurilor unei arhitecturi alternative de livrare a aplicațiilor.
Echipele IT ar trebui să evalueze costul total de proprietate, inclusiv infrastructura, costurile software-ului, administrarea, securitatea și migrarea.
| Categorie de costuri | Criterii de evaluare |
|---|---|
| Software | Licențiere, abonamente, suport și reînnoiri |
| Infrastructură | Calcul, stocare, rețelistică și consum de cloud |
| Sisteme de operare | Licențierea Windows și drepturile de acces aplicabile |
| Administrare | Provisionare, întreținere, monitorizare și depanare |
| Securitate | MFA, controale de acces, auditare și managementul securității |
| Migrare | Testare, configurare, instruire și implementare |
| Continuitatea afacerii | Disponibilitate, backup, recuperare și expunerea la timp de nefuncționare |
Publicarea aplicațiilor poate reduce necesitatea unor componente specifice într-un mediu VDI, dar are propriile cerințe de implementare și licențiere.
De exemplu, configurațiile tradiționale de găzduire a sesiunilor Microsoft Remote Desktop Services (RDS) ar necesita licențele corespunzătoare de acces pentru clienți RDS, așa cum este descris în Documentația CAL RDS de la Microsoft .
Cerințele de licențiere ar trebui validate pe baza arhitecturii actuale, a produsului de livrare și a termenilor și condițiilor relevante Microsoft.
Scopul ar trebui să fie minimizarea costurilor totale, menținând în același timp securitatea, performanța și fiabilitatea necesare pentru a satisface nevoile afacerii.
Ce ar trebui să faceți pentru a migra de la blocajul furnizorului VDI?
Reducerea dependenței de furnizori este mult mai sigură dacă se face incremental decât prin înlocuirea completă a platformei.
Migrarea etapizată oferă echipelor IT o oportunitate de a demonstra metode alternative de livrare, menținând în același timp status quo-ul.
Pasul 1: Clasificați aplicațiile după cerințele de livrare
Începeți prin gruparea aplicațiilor pe baza dependențelor tehnice și a cerințelor utilizatorilor finali. Trei categorii largi sunt deosebit de utile pentru identificare:
- Aplicații care necesită desktopuri complete – sarcini de lucru care necesită un mediu OS dedicat, configurație specială sau izolare la nivel de desktop
- Aplicații potrivite pentru publicare la distanță – aplicații Windows, compatibile cu medii de gazdă de sesiune partajate/dedicate acceptate
- Aplicații potrivite pentru acces local sau nativ în browser – software care nu mai necesită să fie rulat într-un mediu VDI.
O astfel de clasificare poate ajuta administratorul să identifice candidați pentru modele alternative de livrare, care nu necesită adaptări semnificative.
Pasul 2: Selectați o Sarcină Pilot cu Risc Scăzut
Alegeți o aplicație cu cerințe de resurse clar definite, puține dependențe și o bază de utilizatori limitată.
Evitați să începeți cu aplicații critice pentru afaceri care depind de integrații periferice complicate, drivere unice sau componente vechi vulnerabile.
Pilotul ar trebui să demonstreze capacitatea infrastructurii alternative de a replica în mod adecvat funcțiile esențiale și experiența utilizatorului din mediul original.
Pasul 3: Validare compatibilitate, performanță și securitate
Înainte de a scala, testați funcțiile și caracteristicile operaționale în medii realiste.
Proiectul de migrare a livrării aplicațiilor trebuie să includă următoarele domenii în scenariul de testare:
- Instalarea aplicației, dependențele și licențierea
- Autentificare, MFA și permisiuni utilizator
- Profiluri de utilizator, setări și acces la fișiere
- Imprimare, clipboard și redirecționare periferică
- Concurența sesiunilor și consumul de resurse
- Latentă, reacție și reconectare
- Jurnalizare, monitorizare și politici de securitate
- Backup, restaurare și proceduri de revenire
Lansarea aplicațiilor cu succes nu garantează compatibilitate completă.
De exemplu, o aplicație ar putea funcționa bine de una singură, dar să eșueze atunci când mai mulți utilizatori încearcă să o ruleze în același timp sau să imprime documente pe imprimante.
Echipele IT trebuie să proiecteze testele necesare și criteriile de performanță pentru sesiuni, aplicații, securitate și funcții de restaurare.
Pasul 4: Migrarea aplicațiilor în etape controlate
Odată ce pilotul îndeplinește criteriile de acceptare, extindeți desfășurarea în funcție de prioritatea de afaceri și complexitatea tehnică.
Păstrați mediul de livrare original prin tranziție atunci când este fezabil, permițând administratorilor să compare performanța, să depaneze eficient și să revină la procesele stabilite dacă este necesar.
Stabiliți criteriile de succes pentru document, atribuiți responsabilități și stabiliți proceduri de revenire pentru fiecare etapă a migrației. Aceste măsuri contribuie de asemenea la reziliența aplicației ajutând organizațiile să păstreze funcțiile esențiale ale afacerii în timpul schimbărilor de infrastructură.
Pasul 5: Revizuirea dependențelor rămase
Problema blocării furnizorului nu se limitează la o singură instanță.
Noile aplicații, necesitatea de a actualiza platforma, modificările în licențiere sau personalizarea operațională pot crea dependențe suplimentare după finalizarea migrației.
Prin urmare, sunt necesare revizuiri periodice pentru a asigura că aplicațiile pot continua să funcționeze pe platforma țintă, că configurațiile au fost înregistrate corect și că alte metode de livrare rămân disponibile.
Aceasta va permite noului mediu să evite să devină o altă închidere de furnizor.
În ce caz VDI este soluția bună de păstrat?
Reducerea blocării de către furnizorii VDI nu necesită o înlocuire totală a VDI.
VDI are valoroase în scenarii care implică necesitatea de sisteme de operare dedicate, desktopuri persistente, aplicații intensive grafic sau izolare a sarcinilor de lucru pe care gazdele de sesiune partajate nu le pot oferi.
Este de asemenea valoros pentru livrarea desktopurilor standardizate, gestionate centralizat, cu politici de gestionare a desktopului consistente.
Decizia de a adopta o arhitectură diferită ar trebui să se bazeze pe comportamentul aplicației, nevoile de securitate, cerințele utilizatorilor și factorii economici.
Pentru majoritatea organizațiilor, o arhitectură distribuită este mai practică decât forțarea tuturor aplicațiilor în același model de livrare.
Menținerea VDI pentru sarcini de lucru care necesită acest lucru, în timp ce se utilizează publicarea independentă a aplicațiilor pentru alte sarcini de lucru, ar permite reducerea dependenței de VDI fără a abandona capacitățile VDI.
Cum poate livrarea aplicațiilor să rămână flexibilă pe termen lung?
Flexibilitatea pe termen lung a unui sistem este realizată prin capacitatea de a menține controlul asupra relației aplicație-infrastructură și accesul utilizatorului.
Aplicațiile trebuie să fie concepute într-un mod care să permită continuarea funcționării lor pe furnizori de infrastructură, hypervisor-uri sau platforme de virtualizare a desktop-ului care se pot schimba.
Această abordare necesită o atenție deosebită la documentarea corectă a dependențelor, izolarea datelor aplicației de mecanismele sale de livrare, păstrarea unei configurații replicabile și investigarea continuă a abordărilor și configurațiilor alternative.
De exemplu, în timp ce o aplicație scrisă pentru Windows ar putea fi migrată pentru a rula pe servere Windows gestionate central la o nouă organizație care utilizează software de găzduire sau hypervisor-uri diferite, sau și-a înlocuit software-ul de brokeraj VDI, acest lucru nu indică faptul că aplicația este transportabilă universal.
Aplicațiile trebuie să fie testate pentru capacitatea lor de a funcționa pe diferite infrastructuri, inclusiv variații în sistemul de operare de bază, licențierea adecvată, compatibilitatea specifică aplicației sau caracteristicile de performanță.
O metrică utilă pentru flexibilitate este portabilitatea aplicației între medii semnificativ diferite.
Dacă migrarea unei aplicații către o infrastructură diferită, dar suportată, necesită refacerea extinsă a elementelor nelegate din cauza prezenței multor dependențe, aceasta indică faptul că trebuie să se facă multă muncă înainte ca aplicația să poată fi considerată portabilă.
Această metrică poate fi aplicată iterativ pentru a crește treptat flexibilitatea nevoilor de infrastructură ale unei aplicații sau pentru a face ajustări operaționale fără a necesita o refacere completă a aplicației în sine.
Cauti o modalitate mai simplă de a livra aplicații Windows?
TSplus Remote Access oferă o alternativă pentru organizațiile care doresc să publice aplicații Windows și să livreze desktopuri remote fără a implementa un stivă VDI tradițională completă. Cu publicarea aplicațiilor, accesul prin browser HTML5 și suportul pentru medii Windows găzduite local sau în cloud, ajută echipele IT să diversifice opțiunile de livrare, menținând în același timp controlul centralizat.
Concluzie
Vendorul VDI devine costisitor atunci când aplicațiile depind de infrastructuri, licențe și sisteme de management integrate strâns. Cartografierea acestor dependențe și introducerea unor metode alternative de livrare pot ajuta organizațiile să păstreze controlul fără a abandona complet VDI.
O arhitectură flexibilă permite echipelor IT să mențină sarcini de lucru adecvate pe desktopuri virtuale, în timp ce simplifică accesul la altele, reducând riscul de migrare și păstrând opțiunile viitoare.
TSplus Acces la Distanță Încercare Gratuită
Alternativă finală la Citrix/RDS pentru acces la desktop/aplicații. Sigur, rentabil, pe premise/cloud